Nu ştiu care este viaţa ta, nu ştiu care sunt preocupările tale, visele tale, nu ştiu nici ce vei răspunde la întrebări de genul: “Cum te simţi?”, “Cum este de fapt viaţa ta?”, ”Care este scopul tău în această viaţă ?“; nu ştiu dacă tu îţi pui astfel de întrebări, dar ştiu că eu mi-am pus.
Deseori m-am întrebat care este scopul meu în această viaţă, de ce m-am născut, unde vreau să ajung, ce rost are să trăiesc astăzi, să alerg dându-mi silinţa să fac ceva, când mâine viaţa mea s-ar putea sfârşi şi tot ce am clădit nu mi-ar mai folosi la nimic. Gandeşte-te puţin la tine: din tot ceea ce ai făcut astăzi ţi-ar folosi la ceva mâine daca nu vei mai fi?
Sunt multe întrebări la care nu găseam răspuns, care mă frământau şi mă întristau iar dincolo de masca exterioară din faţa oamenilor din jurul meu, dincolo de momentele pe care le consider frumoase din viaţa mea (deşi doar momente), în inima mea era un gol pe care nu reuşeam să-l umplu cu nimic. În zadar m-am gândit că voi fi cineva dacă voi învăţa bine la şcoală sau daca voi lua bacalaureatul ori examenul de admitere la facultate. Aceste lucruri treceau pe lângă mine fără să mă simt împlinită şi când rămâneam singură cu mine însumi îmi dădeam seama că nu sunt fericită. Acest lucru se oglindea şi în relaţiile cu cei din jurul meu. Atunci când mă supăram pe oameni mi-era greu să iert, şi nu de puţine ori tratam cu ignoranţă persoanele dragi mie chiar dacă ştiam că suferă din aceasta cauză. Credeam că există Dumnezeu şi alergam la El de multe ori, mai ales în situaţiile dificile din viaţa mea, cerându-i ajutorul şi făcând lucruri din tradiţie ştiind că este bine să le fac pentru a fi în regulă înaintea lui Dumnezeu, însă neîncercând să înţeleg multe din lucrurile pe care le făceam.
Astfel am ajuns şi la facultate în Iaşi, la Informatică ştiind că trebuie să fac şi acest pas în viaţă. Aici, in anul I , locuind la cămin, am primit o invitaţie la o întâlnire specială pentru boboci organizată de un grup studenţesc creştin, unde am auzit lucruri noi despre viaţă, si ceea ce m-a surprins foarte mult: despre Dumnezeu. Da, într-o lume în care distractia părea a fi pe primul loc şi influenţa negativă era peste tot în jurul meu, într-o intalnire pentru studenţi numită “Serbare a bobocilor” s-a vorbit despre Dumnezeu. M-a impresionat foarte mult atmosfera plăcută şi primitoare de acolo, căldura tinerilor organizatori cărora parcă le păsa de noi, dar mai ales mesajul de la sfârşit, unde s-a vorbit despre Dumnezeu într-un mod cu totul nou pentru mine: un Dumnezeu plin de dragoste care s-a revelat prin Domnul Iisus Hristos venind la noi pentru a ne oferi iertare, acceptare şi viaţă adevărată.
Nu ştiu dacă te-ai gândit vreodată la faptul că Domnul Iisus a murit pentru tine personal şi de ce a făcut-o. Deşi credeam că ştiu multe despre viaţa lui Iisus, a fost ceva deosebit să realizez că din dragoste pentru mine El s-a lăsat bătut, batjocorit, răstignit, pentru că doar El putea să fie jertfa deplină pentru păcatele mele şi doar El îmi putea oferi o viaţă nouă, iar ceea ce trebuia să fac era să cred în cine este El şi în ce a făcut pentru mine şi să-L chem în viaţa mea ca Domn şi Mântuitor personal. Am facut acest lucru prin rugăciune, cerându-I să-mi ierte păcatele şi să mă ajute să trăiesc viaţa pentru care m-a creat.
De atunci am început să citesc Biblia şi să-L cunosc mai mult pe Dumnezeu, să înţeleg planul Său pentru viaţa mea, să mă apropii de El în rugăciune şi să văd cum lucreză în mine şi în jurul meu. El m-a făcut conştientă de multe greşeli din viaţa mea pe care nu le vedeam sau mi se păreau prea mici, lucruri care nu erau plăcute înaintea Lui cum ar fi: copiatul la examene, minciuna – oricât de mică şi nevinovată ar părea, supărarea, judecata, mândria şi altele. Ştiu că El nu doreşte o religie, nu doreşte să facem lucruri “pentru că aşa fac şi alţii” ci doreşte o inima sinceră, doreşte să ne ajute să trăim o viaţa de calitate, în ascultare şi adevăr, vrea să ne încredem în El din toată inima noastră – doreşte o relaţie personală cu fiecare dintre noi.
Am învăţat să-l iubesc pe cel de lângă mine chiar când mă dezamăgeşte sau greşeşte faţă de mine, să am răbdare cu cei ce se poartă rău cu mine şi chiar să mă rog pentru astfel de persoane. Domnul mi-a îndepărtat gândurile urâte din inima mea, dându-mi pacea Sa, Cuvântul Său îmi îndrumă paşii în această lume şi speranţa mea este că atunci când va fi sfârşitul vieţii mele pământeşti sau a întregii lumi voi fi cu El, pentru că mi-a promis.
Să ştii că încă trec prin momente grele, încă se ivesc situaţii dificile în viaţa mea, dar Dumnezeu este Cel ce mă sprijineşte, Cel ce mă încurajează şi îmi poartă de grijă, fiecare încercare prin care trec ajutându-mă să învăţ mai multe despre mine, despre oameni, despre viaţă şi despre Domnul.
Iisus a zis: “Eu sunt Calea, Adevarul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” Ştiind aceste lucruri eu sunt în siguranţă. El a făcut totul pentru mine! Şi chiar dacă uneori ma întristez, pot să spun că sunt fericită pentru că Domnul mi-a dăruit adevarata viaţa care ţine o veşnicie!
Cum eşti tu? Ai tu o relaţie cu Dumnezeul care te-a creat? Este Iisus Calea pe care mergi tu?
Eu nu pot face decât să mă rog ca tu să-I dai voie să intre în viaţa ta, să te ierte, pentru că este singurul care are această putere şi să-I ceri să te ajute să trăieşti viaţa pentru care ai fost creat şi salvat.
Lasă-L să-ţi fie Domn al vieţii tale şi Mântuitorul tău. El te iubeşte mai mult decât poţi înţelege, şi-a arătat dragostea Sa dându-şi viaţa pentru tine şi aşteaptă ca tu să-L chemi. Este o alegere pentru eternitate. Dar este alegerea ta!
“Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu.”
Cristina Oprea,
Iasi,
email: cristinaois at gmail.com
Următoarea poezie prezintă foarte bine experienţa vieţii mele cu Dumnezeu
si faptul ca tot ce sunt si am se datorează numai Lui :
Tu, Doamne
Tu m-ai ales, Tu m-ai căutat
Tu m-ai chemat şi m-ai aşteptat
Prin Adevăr Tu mi-ai vorbit
Şi prin iubire sfântă m-ai cucerit!
Tu m-ai iertat, m-ai eliberat
M-ai curăţit şi m-ai transformat
Tot ce-am avut nevoie mi-ai dăruit
Cu dragoste la timpul potrivit.
Tu mă înveţi, mă călăuzeşti
Prin Duhul Tău mă desăvârşeşti
Tu mă ajuţi şi chiar când mi-e greu
Să privesc la Tine mi-aminteşti mereu.
Tu mi-ai pregătit un loc în cerul Sfânt
Şi doar prin harul Tău sunt ceea ce sunt..
Tu mă aştepţi şi mă vei lăsa
În Slava cerească să văd Slava Ta!
(septembrie 2008)
Mai mult despre credinta mea gasiti aici: https://cristinao.wordpress.com/2013/05/17/care-este-credinta-mea/
Un site foarte bun care prezinta o perspectiva biblica asupra vietii crestine: www.everystudent.ro
Cristina, as vrea sa pun un link pe blogul meu in care sa apara blogul tau. Oare cum sa o fac? Poate vorbim la CN mai mult! Astept sa ne vedem!!
E un mesaj din partea Danei!!